Cabana La Mos Fane 3* Insula Mare A Brailei | Cazare la Cabana La Mos Fane 3* Insula Mare A Brailei

Localitatea Marasu a fost infiintata între anii 1810-1812, pe malul bratului vechi al Dunarii- Valciu, de un anume Dumitru Lipan care ar fi făcut primul bordei pe acele vremuri. O dovadă despre vechimea acestui cătun şi despre populaţia ce a avut-o este că locuitorii au simţit şi nevoia unei biserici care fiind înfiinţată (nu se stie când) din lemn, nuiele şi pământ în formă de paraclis, a existat până în anul 1897-1898, când s-a distrus din cauza inundaţiilor. Localizare cu Google Maps: 44.835303, 27.965411 Pagina de facebook: www.facebook.com/lamosfane Cabana Turistica "La Mos Fane" a fost finalizata in 2011, si este integral realizata din lemn, cu structura de barne, fiind organizata astfel: - 9 piloni din beton - nivel 1 (deasupra pilonilor de h=2m) = living, bucatarie, TV 3D, cablu Dolce, sistem audio, sistem bere draught Colibri cu CO2 (compatibil MicroMatic), AC 12000BTU, semineu, 2 terase exterioare; 1 baie dotata cu: vas WC, lavoar, cabina dus; - nivel 2 (et. 1) = 4 camere duble (2 cu baldachin, 2 cu pat normal), fiecare cu AC; 1 baie dotata cu: vas WC, lavoar, cabina dus; - nivel 3 (mansarda) = 8 paturi single (tip "prici"), organizate perimetral, 2 AC, canapea central, open space 8m/8m, camera tehnica (boiler), camera administrativa. La exterior zona de gratar si gatit la ceaun, dotata cu copertine duble de 6m/6m si mobilier de terasa. Localizare: comuna Marasu, sat Marasu, Insula Mare a Brailei. Casa este plasata la 25m de digul de protectie al IMB, vis-a-vis aflandu-se Insula Mica a Brailei, unde se regasesc 7 lacuri (iazuri) naturale (nota: in perioada primaverii/aprilie-mai/ Insula Mica a Brailei este inundata). Insula Mica a Brailei este singurul sit RAMSAR nelocuit din lume, zona umeda de importanta internationala, promovata ca "O altfel de Delta", cu flora, fauna si relief specifice Deltei Dunarii. Exista mai multe variante de acces catre Marasu, din care doua sunt cel mai frecventate: 1. oras Harsova - sat Ciobanu - bac rustic peste Dunare (capacitate 2 masini / taxa 15 RON per masina) - sat Ratza - sat Marasu. Distanta Sat Rata-Sat Marasu este de aproximativ 10-15 km, pe drum de pamant/pietris) -recomandat numai in conditiile in care nu a plouat (confirmati telefonic). *taxa pod Giurgeni = 11RON/masina 2. Braila - traversare cu bacul in Insula Mare a Brailei - sat Marasu. Drum de aproximativ 55km, partial asfaltat (30km) sau drum de pamant, in functie de vreme). Durata aproximativa: 1h - 1h si jumatate. *cost bac = 20RON/masina In sezon punem la dispozitia clientilor: jocuri de societate, darts, 10 sezlonguri + saltele aferente, barca pneumatica cu podea de AL, cu motor/vasle (capacitate max. 4 adulti/530kg), 1300mp de curte cu gazon si pomi fructiferi, loc de joaca si teren de 42mp pentru diverse activitati sportive (baschet, badminton, minifotbal, etc). Locuri de parcare in interiorul curtii: 4 locuri. WI-FI: disponibil (max. 5 conexiuni simultan) Supraveghere video permanenta curte/intrare si living-interior. VANATOARE SI PESCUIT Pescuitul poate fi practicat pe bratele Dunarii, o parte din lacurile interioare ale Baltii Mici a Brailei, canale de irigatii ale Baltii Mari a Brailei, Lacul Zaton (10min de mers cu masina, de la cabana), Lacul Blasova (30min de mers cu masina). Taxele si perioadele de prohibitie sunt cf. legii, si informarea asupra lor cad in sarcina fiecarui vizitator. Vanatoarea se poate practica, deasemenea in conditiile legii, fonduri de vanatoare in zona fiind detinute de colaboratori ai cabanei, precum AJVPS Braila si GMCHunter. La solicitare putem organiza sesiuni de pescuit si vanatoare. TRASEE TURISTICE 1. Trasee ecoturistice organizate in colaborare cu Administratia Parcului National BmB; in functie de zona din Baltile Mici ale Brailei, la care se refera pachetul ecoturistic, cazarea se poate realiza total sau partial in Cabana noastra, pe perioada sejurului. Costul per pachet va fi investigat in functie de grup; se asigura ghid specializat. 2. trasee organizate de Cabana “La Mos Fane”: - vizitarea lacurilor din Parcul National BmB / 4h - vizitarea Cabanei Egreta in Parcul National BmB (cabana de vanatoare a fostului dictator Nicolae Ceausescu) / 2h - plimbari cu barca pe canalele si lacurile Parcului National BmB (in perioada in care BmB este inundata / aprilie - mai). Se poate vedea flora si fauna specifice Deltei / 4h - vizitarea Lagarului Comunist din BMB (aflat in paragina la momentul actual) / 2h - vizitarea Casei Traditionale Nedelcu (nerestaurata) / 2h - turism ecvestru - deplasare in Parcul National Muntii Macin, Localitatea Cerna (2h de mers cu masina de la Cabana), rezervatie in care se identifica 50% din flora si fauna Romaniei (pe o suprafata mai mica de 1% din suprafata Romaniei). Se organizeaza program de echitatie pe traseu de 13km, cu ghid / 8h INFORMATII LEGATE DE BIODIVERSITATE Parcul Natural Balta Mica a Brailei are o suprafata de 24.555ha, din care 418ha zona cu protectie stricta, 5.531 ha zona cu protectie integrala, 9.282 ha zone de management durabil, 9.324 ha zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane. In baza de date a Parcului au fost identificate 208 specii de pasari, din care 68 se afla pe Anexa 1 a Directivei Pasari, iar alte 123 de specii se regasesc pe alte liste de conservare. În ceea ce privește “Directiva Habitate, Floră și Faună” din 19 tipuri de habitate identificate în Balta Mică a Brăilei, 9 habitate sunt prioritare fiind înscrise pe Anexa I a Directivei și din 74 specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești, 23 se află pe listele speciale cu specii, ale aceleiași Directive Europene. Sursa Wikipedia: Parcul Natural Balta Mica a Brailei Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o arie protejată (zonă umedă) de interes internațional ce corespunde categoriei a V-a (parc natural), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Brăila[2]. Localizare Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brăila, pe teritoriile administrative ale comunelor Berteștii de Jos,Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuța și Tichilești[3]. Descriere Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare. Acesta se află în lunca inundabilă a Dunării, între Insula Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord (cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei, subunitate geomorfologică a Câmpiei Române, situată în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea stepică a Bărăganului. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară[5] și ariei de protecție specială avifaunistică[6] - Balta Mică a Brăilei. Biodiversitate Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel despecii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Habitate Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație dinLittorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), Pajiști aluviale din Cnidion dubii, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Păduri ripariene mixte cuQuercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubr și Bidention și Zăvoaie de Salix alba șiPopulus alba; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice Bărăganului[7]. Faună Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]. Mamifere: vidra de râu (Lutra lutra)[9], căprioară (Capreolus capreolus), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), viezure(Meles meles), pisică sălbatică (Felis silvestris), dihor (Mustela putorius), nevăstuică(Mustela nivalis), hârciog european (Cricetus cricetus), iepure de câmp (Lepus europaeus), bizam (Ondatra zibethicus); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă (Emys orbicularis)[10], buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina)[11], tritonul cu creastă danubian (Triturus dobrogicus)[12], brotacul verde de copac (Hyla arborea); Pești din speciile: avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus), răspăr(Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus sericeus amarus), fusar (cu specii deZingel streber și Zingel zingel), sabiță (Pelecus cultratus), ghiborț de râu (Gymnocephalus baloni), petroc (Gobio kessleri), rizeafcă (Alosa tanaica), scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata), morun (Huso huso), cegă(Acipenser ruthenus), păstrugă (Acipenser stellatus), caracudă (Carassius carassius), scobar (Chondrostoma nasus), văduviță (Leuciscus idus), osar (Pungitius platygaster)[13].