La Mos Fane 3* Delta Dunarii | Cazare la La Mos Fane 3* Delta Dunarii

Localitatea Măraşu a fost înfiinţată între anii 1810-1812, pe malul braţului vechi al Dunării - Vâlciu, de un anume Dumitru Lipan care ar fi făcut primul bordei pe acele vremuri. O dovadă despre vechimea acestui cătun şi despre populaţia ce a avut-o este că locuitorii au simţit şi nevoia unei biserici care fiind înfiinţată (nu se stie când) din lemn, nuiele şi pământ în formă de paraclis, a existat până în anul 1897-1898, când s-a distrus din cauza inundaţiilor.

Localizare cu Google Maps: 44.835303, 27.965411
Pagina de facebook: www.facebook.com/lamosfane

Cabana Turistică "La Moş Fane" a fost finalizată în 2011 şi este integral realizată din lemn, cu structură de bârne, fiind organizaă astfel:
- 9 piloni din beton
- nivel 1 (deasupra pilonilor de h=2m) = living, bucătărie, TV 3D, cablu Dolce, sistem audio, sistem bere draught Colibri cu CO2 (compatibil MicroMatic), AC 12000BTU, şemineu, 2 terase exterioare; 1 baie dotată cu: vas WC, lavoar, cabină duş;
- nivel 2 (et. 1) = 4 camere duble (2 cu baldachin, 2 cu pat normal), fiecare cu AC; 1 baie dotată cu: vas WC, lavoar, cabină duş;
- nivel 3 (mansarda) = 2 AC, canapea central, open space 8m/8m, camera tehnica (boiler), camera administrativa.

La exterior zona de grătar şi gătit la ceaun, dotată cu copertine duble de 6m/6m şi mobilier de terasă.

Localizare: comuna Măraşu, sat Măraşu, Insula Mare a Brăilei.
Casa este plasată la 25 de m de digul de protecţie al IMB, vis-a-vis aflându-se Insula Mică a Brăilei, unde se regăsesc 7 lacuri (iazuri) naturale (notă: în perioada primăverii / aprilie-mai / Insula Mică a Brailei este inundata).
Insula Mică a Brăilei este singurul sit RAMSAR nelocuit din lume, zonă umedă de importanţă internaţională, promovată ca "O altfel de Deltă", cu floră, faună şi relief specifice Deltei Dunării.

Există mai multe variante de acces către Măraşu, din care 2 sunt cel mai frecventate:
1. oras Hârşova - sat Ciobanu - bac rustic peste Dunăre (capacitate 2 masini / taxa 15 RON per maşină) - sat Raţa - sat Măraşu. Distanţa sat Raţa - sat Măraşu este de aproximativ 10, 15 km, pe drum de pământ / pietriş) - recomandat numai în condiţiile în care nu a plouat (confirmaţi telefonic).
*taxa pod Giurgeni = 11RON / maşină

2. Brăila - traversare cu bacul în Insula Mare a Brăilei - sat Măraşu. Drum de aproximativ 55 de km, parţial asfaltat (30 de km) sau drum de pământ, în funcţie de vreme). Durata aproximativă: 1 h 1/2.
*cost bac = 20 RON / maşină

În sezon punem la dispoziţia clienţilor: jocuri de societate, darts, 10 şezlonguri + saltele aferente, barcă pneumatică cu podea de AL, cu motor / vâsle (capacitate max. 4 adulţi / 530kg), 1300mp de curte cu gazon şi pomi fructiferi, loc de joacă şi teren de 42 de mp pentru diverse activităţi sportive (baschet, badminton, minifotbal, etc).

Locuri de parcare în interiorul curţii: 4 locuri.
WI-FI: disponibil (max. 5 conexiuni simultan)
Supraveghere video permanentă curte / intrare şi living - interior.

Pescuitul poate fi practicat pe braţele Dunării, o parte din lacurile interioare ale Bălţii Mici a Brăilei, canale de irigaţii ale Bălţii Mari a Brăilei, Lacul Zăton (la 10 min de mers cu masina, de la cabana), Lacul Blasova (la 30 de min de mers cu maşina).
Taxele şi perioadele de prohibiţie sunt cf. legii şi informarea asupra lor cad în sarcina fiecărui vizitator.


TRASEE TURISTICE
1. Trasee ecoturistice organizate în colaborare cu Administraţia Parcului Naţional BmB; în funcţie de zona din Bălţile Mici ale Brăilei, la care se referă pachetul ecoturistic, cazarea se poate realiza total sau parţial în cabana noastră, pe perioada sejurului.
Costul per pachet va fi investigat în funcţie de grup; se asigură ghid specializat.
2. trasee organizate:
- vizitarea lacurilor din Parcul Naţional BmB / 4h
- vizitarea Cabanei Egreta în Parcul Naţional BmB (cabana de vânătoare a fostului dictator Nicolae Ceauşescu) / 2h
- plimbări cu barca pe canalele şi lacurile Parcului Naţional BmB (în perioada în care BmB este inundată / aprilie - mai). Se poate vedea flora şi fauna specifice Deltei / 4h
- vizitarea Lagărului Comunist din BMB (aflat în paragină la momentul actual) / 2h
- vizitarea Casei Tradiţionale Nedelcu (nerestaurată) / 2h
- turism ecvestru - deplasare în Parcul Naţional Munţii Măcin, Localitatea Cerna (la 2 h de mers cu maşina de la cabană), rezervaţie în care se identifică 50% din flora şi fauna României (pe o suprafaţă mai mică de 1% din suprafaţa României). Se organizează program de echitaţie pe traseu de 13 km, cu ghid / 8h

INFORMATII LEGATE DE BIODIVERSITATE
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei are o suprafaţă de 24.555 ha, din care 418 ha zonă cu protecţie strictă, 5.531 ha zonă cu protecţie integrală, 9.282 ha zone de management durabil, 9.324 ha zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
În baza de date a Parcului au fost identificate 208 specii de pasari, din care 68 se află pe Anexa 1 a Directivei Păsări, iar alte 123 de specii se regăsesc pe alte liste de conservare.
În ceea ce privește “Directiva Habitate, Floră și Faună” din 19 tipuri de habitate identificate în Balta Mică a Brăilei, 9 habitate sunt prioritare fiind înscrise pe Anexa I a Directivei și din 74 specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești, 23 se află pe listele speciale cu specii, ale aceleiași Directive Europene.

Sursa Wikipedia:
Parcul Natural Balta Mica a Brailei
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o arie protejată (zonă umedă) de interes internațional ce corespunde categoriei a V-a (parc natural), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Brăila.
Localizare
Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brăila, pe teritoriile administrative ale comunelor Berteștii de Jos,Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuța și Tichilești.

Descriere
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare. Acesta se află în lunca inundabilă a Dunării, între Insula Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord (cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei, subunitate geomorfologică a Câmpiei Române, situată în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea stepică a Bărăganului.
Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică - Balta Mică a Brăilei.

Biodiversitate
Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice.

Habitate
Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație dinLittorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), Pajiști aluviale din Cnidion dubii, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Păduri ripariene mixte cuQuercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubr și Bidention și Zăvoaie de Salix alba șiPopulus alba; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice Bărăganului.

Faună
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică).
Mamifere: vidra de râu (Lutra lutra), căprioară (Capreolus capreolus), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), viezure(Meles meles), pisică sălbatică (Felis silvestris), dihor (Mustela putorius), nevăstuică(Mustela nivalis), hârciog european (Cricetus cricetus), iepure de câmp (Lepus europaeus), bizam (Ondatra zibethicus);
Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă (Emys orbicularis), buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), tritonul cu creastă danubian (Triturus dobrogicus), brotacul verde de copac (Hyla arborea);
Pești din speciile: avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus), răspăr(Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus sericeus amarus), fusar (cu specii deZingel streber și Zingel zingel), sabiță (Pelecus cultratus), ghiborț de râu (Gymnocephalus baloni), petroc (Gobio kessleri), rizeafcă (Alosa tanaica), scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata), morun (Huso huso), cegă(Acipenser ruthenus), păstrugă (Acipenser stellatus), caracudă (Carassius carassius), scobar (Chondrostoma nasus), văduviță (Leuciscus idus), osar (Pungitius platygaster).